Gheorgeni, Niklasmarkt)

Geografie

Orașul se află la aproximativ 59 km nord‑vest de Miercurea Ciuc, pe conul de deversare al pârâului Belcina, la marginea estică a Depresiunii Giurgeu. La sud este înconjurat de Teka, la vest de satul Mădăraș, iar la nord‑vest de Dealul Roșu. Spre est se ridică Munții Bradului și vârful Pongrác (1 257 m), iar la nord se află vârful Piricske (1 545 m).

Drumul național 12 leagă localitatea de Miercurea Ciuc (62 km) și Gheorgheni (42 km de gară). Pe ruta spre Praid (65 km) se traversează vârful Bucsin (1 287 m) pe DJ 13B, iar spre Odorheiu Secuiesc (65 km) se urcă prin pasul Libán pe DJ 138. Lacul Roșu este la 29 km pe drumul 12C. „Circuitul giurgeuan” are 24 km: Miercurea Ciuc – Mădăraș – Ciumani – Chiraleș – Câmpu Cetății – Teka – Miercurea Ciuc. Există și legătură feroviară cu Miercurea Ciuc și Gheorgheni.

Originea numelui

Există mai multe interpretări pentru numele localității. Sufixul provine de la biserica dedicată Sfântului Nicolae. Partea „Gyergyó” are origini discutate: unii leagă de „gurog” („grec”), evoluat în „görgő” și apoi „gyergyó”; alții îl asociază cu râul „Gyergyjó”. O tradiție spune că derivă din expresia de bucurie „Jer! Jó!”. Cea mai plauzibilă explicație derivă din Sfântul Gheorghe, transformat în documente latine oficiale în Georgio/Gyorgio și ulterior adaptat în limba populară ca „Gyergyó”.

O teorie interesantă este legată de ghidul de numire a localităților: sărbătoarea hramului bisericii indică afilierea religioasă a fondatorilor. Dacă „Gyergyó” vine de la un hram dedicat Sfântului Gheorghe (rit bizantin), este improbabil în contextul cultului predominant latin. Astfel, se consideră că numele combină originea bizantină („Gyergyó-Miklós”) cu referințele maghiare medievale.

Obiective turistice

• Biserica gotică, sfințită în 1498, reconstruită între 1756–1772 și întărită cu ziduri și bastion poartă în 1784. Turnul a fost înălțat în 1733, 1756 și 1837.

• Biserica armeano-catolică a fost construită între 1730–1734 folosind o capelă veche (~1650), întărită cu ziduri și turnuri în 1748; parohia a fost fondată în 1769.

• Biserica reformată: 1895–1899; biserica ortodoxă: 1929–1937.

• La nord, pe Muntele Csobot (1 087 m), există două capele romano‑catolice Sfânta Ana – una din secolul XIII (barocizată) și alta din secolul XVIII, ridicată după epidemia de ciumă.

• Școala a fost finalizată în 1783.

• Casa Vertán (1770–1778) a fost sediu al regimentului I infanterie secuiești, astăzi găzduiește Muzeul Tarisznyás Márton.

• La confluența pârâurilor Belcina și Poiana, se află ruinele castelului Hiripné / Both, cu origini neclare. Un castel‑palat a fost construit pe aceste ruine în secolul XIV, iar la sfârșitul secolului XVII a trecut în mâinile familiei Both. A fost distrus de forțele imperiale în timpul Războiului de Independență a lui Rákóczi și abandonat. În mijlocul ruinei a fost reconstruită o capelă în 1933.

• Grădina Csíky este o arbo­retă de 16 ha, amenajată între 1884–1910 de Dr. Csíky Dénes.

• Muzeul local deține o colecție valoroasă de etnografie și artă plastică.

• La Békény utca 77 se află o moară de apă din secolul XIX, functională și vizitabilă.

Servicii turistice: La cerere se pot organiza seară de muzică și dans pentru grupuri. Informații și rezervări: +40 745 30 29 56.